Ce faci cu frunzele uscate: comoară pentru grădină, nu gunoi

Toamna, în multe curți apare aceeași grămadă: frunze strânse lângă gard, saci peste saci și întrebarea „unde le duc acum?”. Mulți se gândesc doar cum să scape de ele cât mai repede.

Noi le vedem altfel. Frunzele uscate sunt un material gratuit pentru compost și mulci. Aduc în pământ materie organică, iar solul ține mai bine apa și se lucrează mai ușor.

Dacă te întrebi ce faci cu frunzele uscate anul acesta, mai jos găsești variantele, pe rând, și frunzele pe care e mai bine să nu le păstrezi în grădină.

Strânge frunzele de pe gazon, ca să nu se sufoce iarba

Un strat gros de frunze lăsat pe gazon ține iarba în întuneric și o poate sufoca. Primăvara găsești în locul acela pete rare sau goale.Nu trebuie neapărat să le greblezi pe toate. Dacă stratul e subțire, treci cu mașina de tuns iarba peste el. Mașina mărunțește frunzele, bucățile cad printre firele de iarbă și se descompun acolo, iar gazonul primește materie organică.Dacă stratul e gros, treci de mai multe ori sau strânge o parte și mărunțește restul. La final te uiți la gazon: iarba trebuie să se vadă bine printre frunze.Dacă mașina ta are sac de colectare, ai deja frunze mărunțite, gata de pus la compost sau pe straturi.

Pune frunzele la compost

Frunzele uscate sunt material „maro”, bogat în carbon. Ca să se facă un compost bun, le amesteci cu material „verde”, bogat în azot: iarbă cosită, resturi de legume și fructe din bucătărie, plante verzi din grădină.

Două lucruri grăbesc mult treaba:

• Mărunțește frunzele. Mărunțite, se descompun mult mai repede decât întregi.
• Ține grămada umedă, dar nu udă leoarcă.

Un sfat de la noi: păstrează câțiva saci de frunze uscate lângă compostor. La vară, când ai multă iarbă cosită, îți prinde bine materialul maro pe care îl ai deja.

Fă pământ de frunze, cel mai simplu compost

Pământul de frunze (în engleză, „leaf mould”) e compostul cel mai comod: ai nevoie doar de frunze, apă și timp. Îl faci în două feluri.

În saci. Umple saci menajeri mari cu frunze. Dacă sunt uscate, udă-le. Leagă sacii lejer, fă câteva găuri în ei și pune-i într-un colț umbrit.

Într-un țarc din plasă. Bate patru pari în pământ și înconjoară-i cu plasă de sârmă. Pui frunzele înăuntru și le uzi dacă se usucă.

În 6–12 luni ai un pământ de frunze bun de pus ca mulci. Frunzele mărunțite se descompun mai repede decât cele întregi.Îl folosești pe straturi, ca mulci, îl amesteci în pământ ca să țină mai bine apa sau îl pui în amestecul pentru răsaduri și ghivece.

Întinde frunzele ca mulci pe straturi

Pe straturile cu perene, în jurul arbuștilor și sub pomi, frunzele țin locul mulciului cumpărat. Păstrează pământul umed, opresc o parte din buruieni și apără rădăcinile de ger.

Câteva reguli ca să iasă bine:

• Mărunțește-le înainte. Frunzele întregi se strâng într-un strat prin care apa trece greu și zboară la primul vânt. Mărunțite, stau pe loc.
• Un strat de 5–10 cm e de ajuns. Mai gros, poate sufoca rădăcinile.
• Nu le lipi de tulpini și de trunchiuri. Lasă un cerc liber în jur. Altfel umezeala ține scoarța udă și favorizează putregaiul, iar rozătoarele își fac culcuș chiar lângă trunchi.

Pe straturile de legume rămase goale poți întinde frunze mărunțite sau le poți îngropa în pământ cu sapa. Până în primăvară se descompun și lasă un sol mai afânat.

Pentru trandafiri și perenele sensibile, găsești în ghidul Cum protejezi plantele de îngheț cum folosești frunzele ca protecție peste iarnă.

Frunzele bolnave nu se pun la compost

Dacă ai avut vara asta trandafiri cu pete negre pe frunze sau meri cu rapăn, frunzele lor căzute nu sunt material bun. Ciupercile care produc bolile astea iernează chiar în frunzele de pe jos, iar primăvara sporii lor ajung din nou pe plantă.Ca să omoare ciupercile, compostul trebuie să se încingă foarte tare, iar o grămadă obișnuită din curte ajunge rar acolo.Așa că strânge frunzele bolnave, pune-le în saci și scoate-le din grădină: la gunoi sau la colectarea de deșeuri verzi, dacă primăria ta are așa ceva. Nu le folosi nici ca mulci.

Frunzele de nuc: la compost da, ca mulci la legume nu

Mulți au un nuc în curte și se întreabă dacă frunzele lui sunt bune de ceva. Nucul produce juglonă, o substanță care încetinește creșterea unor plante. O găsești mai ales în rădăcini și în coji, iar în frunze, în cantități mai mici.Nucul nostru obișnuit, nucul comun, are mult mai puțină juglonă decât nucul negru american, despre care se scrie cel mai des, și rareori face probleme. Totuși, câteva legume sunt sensibile la ea: roșiile, ardeii, cartofii și vinetele.Așa că nu pune frunze de nuc ca mulci pe straturile de legume. La compost le poți pune, amestecate cu alte resturi: acolo juglona se descompune, cu aer, apă și bacterii.

Lasă un colț cu frunze pentru arici

Acum e momentul în care ariciul își caută culcuș de iarnă. Își face cuib din frunze, de obicei într-o grămadă de frunze, sub un gard viu sau sub arbuști deși, și doarme acolo cam din noiembrie până în martie.Lasă într-un colț al grădinii o grămadă de frunze întregi și câteva crengi și n-o mai deranja până în primăvară. Grămada asta e casă și pentru multe insecte, care iernează în frunze. Iar ariciul se hrănește mai ales cu insecte și omizi, așa că e un ajutor bun în grădină.Înainte să aprinzi focul, să tunzi sau să sapi printr-o grămadă de frunze, uită-te dacă nu doarme cineva acolo.

De ce nu e bine să dai foc frunzelor

Când arzi frunzele, arzi exact materialul care îți hrănea solul. Și focul din curte are reguli.Regulile de apărare împotriva incendiilor cer ca resturile vegetale să fie arse doar ziua, pe timp fără vânt, în grămezi mici, cu 5 metri curățați de vegetație în jurul fiecărei grămezi, sub supraveghere tot timpul și stinse complet la final. Pentru arderea vegetației uscate de pe terenuri, legea cere și acordul autorității de mediu și anunțarea pompierilor (ISU).Amenda pentru arderea resturilor vegetale fără măsuri împotriva răspândirii focului e de 1.000–2.500 de lei. Regulile se aplică diferit de la o localitate la alta, așa că, dacă vrei totuși să arzi ceva, întreabă întâi la primărie.

Întrebări frecvente despre frunzele uscate

Ce faci cu frunzele uscate din curte? Le strângi de pe gazon sau le mărunțești cu mașina de tuns, apoi le pui la compost, faci din ele pământ de frunze sau le folosești ca mulci pe straturi. Pe cele bolnave le scoți din grădină.

Trebuie strânse frunzele de pe gazon? Da, dacă stratul e gros și iarba nu se mai vede. Un strat subțire îl poți mărunți cu mașina de tuns și îl lași pe gazon.

Cât durează până se transformă frunzele în pământ? Cam 6–12 luni pentru un pământ de frunze bun de mulci. Frunzele mărunțite se descompun mai repede.

Pot pune frunze de nuc la compost? Da, amestecate cu alte resturi. Nu le folosi însă ca mulci la roșii, ardei, cartofi sau vinete.

Am voie să dau foc frunzelor? Doar cu respectarea regulilor de prevenire a incendiilor, care se aplică diferit de la o localitate la alta. Întreabă la primărie. Mai bine le pui la compost.

Pe scurt

Frunzele de pe gazon le strângi sau le mărunțești. Cele sănătoase merg la compost, în saci pentru pământ de frunze sau pe straturi, ca mulci. Cele bolnave le scoți din grădină. Iar un colț cu frunze și crengi îl lași pentru arici.

Dacă ai o curte mare și nu ai timp de strâns frunze, caută pe verde360 o firmă de întreținere a grădinilor din județul tău. Iar pentru ce mai e de făcut în grădină luna asta, vezi Ce plantezi în noiembrie.

Tu ce faci cu frunzele: le arunci sau le folosești în grădină? Spune-ne în comentarii.